Poezie Invata-ma sa tac

Invata-ma sa tac, cand ploaia

Isi picura stropi tristi pe geam,

Cand cufundata e odaia

In pace tainica si-alean.



Sa-nvat sa daruiesc din mine

Tot ce-i mai bun si mai frumos,

Chiar daca vantul toamnei vine

Si da podoaba frunzei jos.



Invata-ma sa tac cand iarna

-Si-ntinde haina de omat,

Cand albu-ncepe sa se-astearna

Invata-ma,tacand sa pot



Sa inteleg ca minunatul,

Distinsu-i strai neprihanit

De sus din stele, din inaltul

Seninului cer a venit.



Invata-ma si primavara

Sa-mi iau tacerea-nsotitor

S-ascult cum se trezeste tara

-N tumultul vietii-nnoitor.



Sa-nvat ca firul mic de iarba

Ce din pamant a rasarit,

Lumina-ncepe sa o soarba

Dupa ce bobul a murit.



Sa-nvat ,tacand,ca lanul care

Vara se unduie in vant,

Desi se-nalta catre soare,

Isi lasa rodul pe pamant.