Poezie Din ce izvoare ne alimentam?

DIN CE IZVOARE NE ALIMENTAM?



Ne-alimentăm din izvoare cristaline

Ne place apa cu gust de Paradis

Îl aşteptăm cu drag pe Cel ce vine

El poarta spre eternitate ne-a deschis.



Ne săturăm doar cu acele fraze

Ce au amprenta sigiliului ceresc

Ne încălzim fiinţele cu-acele raze

Ce pot intra în universul sufletesc.



Parcurgem fermecaţi Sfânta Scriptură

(Izvor de cunoştinţe sufleteşti)

Doar ea ne-a transformat vechea natură

Scăpându-ne de poftele lumeşti.



Suntem chemaţi la ape de odihnă

Doar ele-nviorează sufletul zdrobit

Nu vrem paharul lumii; e plin de tină

Vrem hrana plăcută Părintelui iubit.



Ne-alimentăm din pagini ce-s citite

De cei ce-au înţeles divinul plan

Nicicând nu mergem pe căile sucite

Croite de duşmanul cel viclean.



Izvoare seculare au inundat pământul

Şi-au otrăvit fiinţele ce le râvnesc

Dar cei ce au în inimi Legământul

Doar din potirul lui Isus servesc,



Numai în El găsim mărgăritare

Ce-n altă parte nu se pot găsi

Cuvântul Lui e leac în orice frământare

Ne poate-nsufleţii, ne poate încălzi



Cântări şi meditaţii şi poezii creştine

Ne dau noi energii de a sluji,

Ne motivează a-L cinsti cum se cuvine

Pe Cel ce ne inundă cu-atâtea bucurii.



Ce binecuvântată-i mana consistentă!

Aroma ei ne-ncântă-n fiecare zi

Şi-aşa putem respinge tristeţea vehementă

Ce vine-n ore matinale sau orele târzii.



Şi-aceste surse de pace şi lumină

Nu seacă niciodată – sunt din Cer

Ne satură la prânz, ne satură la cină

Formând în noi voinţe ca de fier.



Te proslăvim Părinte-al veşniciei

Că niciodată nu ne laşi flămânzi,

Ne-alimentezi din cămările Împărăţiei

Să fim curaţi în suflete şi blânzi.





17 Octombrie, 2007