Poezie Inceput de iarna

Inceput de iarna

tatalui meu,



A venit iarna, cu frig si inghet

Si a-nceput sa ninga razlet.

Abia cade cate un fulg pe poteci,

Iar tu acum prin iarna treci.



Lipsesc acum si florile-n gradini,

Si ciripitul vesel din paduri.

Stai langa foc si cu-amintiri ti-alini

Tot frigul crunt din inima si ganduri.



A fost o primavara dulce

Cand pacatos ai nimerit la cruce.

Atunci L-ai intalnit pe Domnul Isus

Si-n inima-a intrat iubirea Lui de sus.



Vesel mergeai mereu cu El in gand,

Lucrai doar pentru El ,cantand.

Doreai mereu ca roada sa aduni,

Luptand mereu pentru cununi.



A fost si vara calduroasa viata ta

Cand daruiai mereu si inima-ti crestea.

Cuprins erai de dragostea frateasca,

Traiai mereu privind bolta cereasca.



Iubirea sfanta te invaluia duios,

In odaita te rugai frumos,

Citeai mereu Cuvantul din Scripturi.

Atunci traiai ca pasarelele-n paduri.



De-acest pamant nimic nu te lega,

Zburai mereu, nimic nu te tinea;

La fel ca si o pasare in crang.

Iubeai adevarat, spre cer mergand.



Toamna veni cu lacrimi reci si ploi,

Iar tu si El duceati o viata-n doi.

Totul era intunecat in viata ta,

Dar chiar atunci Isus de mana te tinea.



Vant rece sufla cu incordare

Si te izbea mereu, cu disperare,

Iar tu atunci gemeai si te-ndoiai

Si parca greu te mai tineai.



Atunci cand ai crezut ca vei cadea

Simteai din nou ca El de mana te tinea.

El iti era si sprijin, si putere,

Si te punea din nou in Turnul de Veghere.



Acum e inceput de iarna si vantul se-nteteste

Si parca e greu sa crezi ca viata ta rodeste.

Peste viata ta coboara ger naprasnic,

Dar nu uita ca totul e zadarnic.



Caci va veni eterna primavara,

Biruitoare peste orice urma de zapada.

Atunci se va schimba viata ta

Si biruinta Lui o vei avea.



***

E frig, dar asta nu conteaza!

Fii treaz, lupta mereu si vegheaza!

Traieste-n adevar o viata sfanta

Si plin de zel, spre ceruri te avanta!