Poezie Cugetare

Cugetare



Când in clipe de odihnă

Stau şi cuget la Cuvânt,

Sufletu-mi găseşte tihnă

Făcând voia Celui Sfânt.



Sub harul Său totdeauna

Vreau să stau ascultător,

De-ar veni ispite întruna

N-oi cădea prin vraja lor.



Şi atunci când pe cărare

Mă vor prinde, şi-asalta,

Ca să pot sta în picioare

Voi veghea şi m-oi ruga.



Inima-mi de voi deschide

Când la uşa mea va bate,

Va fi forţa, ce va închide

Amăgiri, ce aduc moarte.



Când vom cina amândoi

Stând la masă împreună,

Va domni pacea-ntre noi

Prin a Lui, sfântă arvună.



Căci jertfa-I neprihănită

Haine albe Ea-mi va da,

Şi-o coroană mult dorită

Când pe nori, se v-arăta.



Suflete-acum te trezeşte,

Şi-auzi glas de-avertizare,

Cum că lumii se vesteşte

Mântuirea cea mai mare!



Flavius Laurian Duverna

20 septembrie 2007