Poezie PROVENIENTA NOASTRA

PROVENIENŢA NOASTRĂ



N-am apărut, aşa, la întâmplare

Nici din nimic, nici din neant

Nici prin grupare de particule-n mişcare

Nu, n-am apărut aici sub soare

Dintr-un sistem considerat "interesant"



Nu, n-am apărut din cimpanzeu

Prin evoluţie; cine mai crede?

Doar cel neinformat; sau un ateu

Susţin că nu există Dumnezeu

Care-a creat şi peşti şi patrupede...



El a-ntocmit şi galaxii şi embrioni,

Tot ce-i minuscul, tot ce-i grandios

Prin iscusinţa Lui au apărut atomi

Şi flori şi spini, grădini cu pomi,

Izvoare cu susurul lor melodios.



Cine mai crede ce-a afirmat Darwin?

L-a folosit Satan cu-ndemânare

Să ameţească fiinţe cu-al nebuniei vin

Să le-ndeparte de tot ce-i sfânt, divin

Să creadă c-au apărut, aşa, la întâmplare...



Ci-am apărut în lume prin voinţa

Unui Stăpân atoateştiutor

Cine L-a-ntâlnit a întâlnit Ştiinţa

Şi-a-mbogăţit cultura, cunoştinţa

Şi crede-ntr-un magnific Creator...



Suntem aici să ştim vremelnicia

S-o comparăm în Patria de Sus

Cu ceea ce ne-aşteaptă: veşnicia

Deci haideţi să ornăm ucenicia

Cu faptele apreciate de Isus.



Provenienţa noastră e divină

Suntem pe Terra cu un scop precis:

Ne pregătim pentru veşnica Grădină

Unde ne va învălui mirifica Lumină

Aşa cum sfântul Tată a decis,



Ne pregătim să locuim în mediul

Unde nu mai sunt ispite sau nevoi

Acolo Divinitatea-şi are Sediul,

Acolo sunt străine ura şi incendiul

E plaiul binecuvântat al vieţii de apoi.



N-am apărut, aşa, la întâmplare

Ne-a conceput un Meşter ne-ntrecut

O, ce proiect şi ce lucrare

Veniţi să-L proslăvim cu adorare

Căci ne e Prieten bun şi ne e Scut!



4 Septembrie, 2007