Poezie Un picur de lumina

LUMINA



Ps.18.28. „Da, Tu îmi aprinzi lumina mea,

Domnul, Dumnezeul meu,

îmi luminează întunericul meu."





Da, Doamne! Tu ai aprins lumina-n mine,

Să văd bine-ntunericul ţesut de neştiinţă,

De păcatul ce mă ţinea departe de Tine.

Şi-ai pus în mine o vie credinţă.



Peste întuneric, ai revărsat lumina Ta

Şi-ai despicat bezna ca să pătrundă făclia,

Să strălucească iubirea în splendoarea Sa,

O iubire ce din Tine îşi ia energia.



Da! Tu Te înduri de sufletul care geme,

În sângele Tău m-ai spălat de păcatul greu,

Care m-a stăpânit atâta amar de vreme.

Tu ai ridicat povara sufletului meu!



Mi-ai deschis ochii să-Ţi văd strălucirea,

Mi-ai arătat Calea ce descoperă Adevărul,

Ai adus mai aproape de mine nemurirea

Şi m-ai urcat pe stâncă, să ating cerul.



N-am meritat o iubire fără asemănare,

Ce-n jertfă s-a aprins pentru al meu păcat.

Ai vrut să mori pentru a mea salvare,

Doamne, m-ai iubit nemăsurat!



Mi-ai dat învierea din morţi, cu iubire

Ce nu se poate măsura cu nici un etalon.

Reverşi prin Harul Tău neprihănire,

Tu, nu dispreţuieşti, nici un om.



Te apleci la suferinţa celui care strigă,

Alini orice durere, torni balsam vindecător,

Rupi toate lanţurile, orice fel de verigă,

Cu iubirea Ta, Scump Mântuitor.







Nu treci pe lângă cel care Te cheamă,

Tu, l-ai chemat de mult şi-ai aşteptat!

Şi alergi la cel ce în sfârşit Te cheamă,

Să-i dai Harul Tău, din plin, nemăsurat.



Curcubeul vieţii mele, la orizont răsare

Să-mi amintească, hotărârea de a trăi curat.

Şi de cerul îmbrăcat în sărbătoare,

Pentru mine păcătos, recuperat.



Din dragoste, socoteşti omul neprihănit,

Prin Harul iubirii înflorit în jertfa pe cruce.

Doamne, cât de mult , Tu, m-ai iubit!

Păcatul meu Te-a apăsat la cruce.



Tu! O nouă viaţă, atunci, mi-ai dăruit,

Viaţă veşnică în cerul deschis pentru mine.

Prin harul iubirii Tale m-ai mântuit,

Să pot o veşnicie să fiu cu Tine.



Mi-ai dat lumină să am vederea clară,

Puterea, să fiu supusă voii Tale totdeauna.

Ai revărsat înţelepciunea necesară

Să pot ajunge, să primesc cununa,



Să văd limpede drumul ce l-ai deschis.

Să nu m-abat nicicând pe altă cale,

Să-mi fie ţintă al Tău paradis,

M-ai cuprins, Isuse, în braţele Tale.



Slăvit să fie în veci Numele Tău.

Dumnezeul mântuirii mele, Domnul meu!

Amin.