Poezie Doar să fiu

Doar să fiu...



Lasă-mi Doamne, seninul de cer,

Trimite-mi putere să tac, să nu cer

Si norii de gânduri topeşte-i uşor,

Trimite-mi doar boarea albastră din el!



Lasă-mi Doamne, cerul de gânduri senin,

Pune în omul din mine un strop de divin!

Te las să mă-ndrepţi spre polul opus,

Te las să mă-nveţi între minus şi plus,

Egalul să pun, între jos şi-ntre sus.



Copacul din mine în flori s-a răsfrânt,

In frunză şi floare, sămânţa s-a frânt,

Dă roade şi iarăşi sămânţă va fi,

Pământ roditor din nou va găsi!



De greşesc şi revărs din preaplin,

Vino, inundă fiinţa-mi cu harul divin!

Pune uitare, fă-mă să uit cine sunt,

Să aflu esenţa, doar să simt!



Lasă-mi Doamne, gândul senin,

Uitare presară în cerul cu nori de venin,

Fă-mă să tac, să nu cer, doar să fiu,

Să mă simt, să Te simt, să Te ştiu.



16.08.2008