Poezie DESTIN (4)

Destin



La Tine, Doamne, vin acum

Din lumea de păcate,

Căci Tu mi-ai arătat alt drum

În sfânta Ta dreptate.



Drumul acesta, mi-este drag

Şi vreau pe el să-alerg,

Câţi ani ai vieţii de pribeag

Mi-ai hotărât, să merg.



O! Şi voi fi plin de bucurie

Mergând spre Tine sus,

Spre alte lumi ce-n măreţie

În veşnicie Tu le-ai pus.



Le-ai presărat în Universul

Atât de-ntins în infinit,

Şi mâna Ta le ţine-n mersul

Prin spaţiul nemărginit.



Ea le susţine-orice mişcare

Şi toate câte, ai creat,

Vestesc Iubirea Ta cea mare

Şi care-i de nemăsurat.



Şi tot Ea, şi grija-mi poartă

Un unic scop, urmărind,

Ca dintr-o lume deja moartă

Spre cerescul loc să tind.



Flavius Laurian Duverna

09 august 2007