Poezie Dincolo de simturi

Dincolo de simturi





In linistea noptii imbracata-n stele si cu luna plina,

Un strigat mut se-aude cum suspina in surdina,

Ce se-ntreaba a nu stiu cata oara, cand ai sa revii ?

Caci mi-e dor de Tine Doamne, mi-e dor de vesnicii !





Privirea-mi oarba bajbaieste ziua in amiaza mare,

Si cauta lumina unui strop din raza Ta de Soare

Doamne, atinge-mi si mie ochii, cum Te-ai atins de Bartimeu

Si fa sa straluceasca peste mine Fata Ta de Dumnezeu !





Urechea-mi surda tanjeste dupa un cuvant, ca sa auda....

Desi noaptea ma-mpresoara cu povara si cu multa truda

Doresc sa-mi plec capul pe pieptul Tau, inima ca sa-Ti ascult

Pentr-o clipa s-o aud cum bate, caci imi doresc asa de mult !





Genunchii mi-s slabiti iar picioarele tremura din temelii,

Umblu garbovit pe cale si ma-ntreb din nou cand ai sa vii,

Cand Isuse, caci ma clatin si ma doare fiecare pas ?

Nu mai am nimic, doar durerea e tot ce mi-a ramas !





Sufletul mi-e sfasiat sub gheara suferintei si-amarnic plange,

Si cu cat ma adancesc in noapte, fiinta mea usor-usor se frange

Adu Doamne zorii diminetii si izbavirea ce-o astept,

Si-ntinde curcubeul mantuirii pe cerul inimii din piept !





Dincolo de simturi si de-ale mele multe slabiciuni,

Exista un mare Dumnezeu, care si-azi faci minuni...

Spune Doamne doar o vorba si in dreptu’ meu, si fi-voi vindecat !

Si tot ce e-n mine sa Te laude, caci de-acuma sunt iertat !





Fii binecuvantat ca n-ai lasat noaptea ca sa treaca...

Si sub imperiul de durere sa ma simt o piatra seaca.

Mare-i bunatatea Ta, ca nu m-ai lasat sa zac in mocirla si pacat

Si-n indurarea Ta m-ai pus din nou pe stanca, fii binecuvantat !





¬Amin¬