Poezie Veniți ca să cântăm azi

Veniți ca să cântam azi

Ps. 95 6.08.2007

Petru Coman

Petroșani



Veniți ca să cântăm azi Domnului iubirii

Și să strigăm de bucurie că-I Stânca mântuirii

Veniți că e frumos să lăudăm pe Cel Preaînalt

Este plăcut și se cuvine căci viața-n dar ne-a dat.



Veniți că Dumnezeu e ELYON cel mare

Veniți că-I Dumnezeu, e EL SADAI cel tare

Veniți că El este EL ROI, e Domnul care vede

Veniți la Tatăl Slavei. Prin har vă veți încrede.



El ține-n mâna Sa chiar adâncimile pământului

Și vârful munților, și marea, uscatu-i tot al Lui

Chiar stele, lună, soare aleargă pe orbită

Aleargă, dau lumina, niciuna nu-i oprita...



Ascultă fără murmur glasul de la-nceput

Ce-a străbătut întinsul atunci când le-a făcut

Căci legile astrale ce El le-a așezat

Și azi sunt neclintite de-aceea nu se-abat.



Ascultă ! Da ! Ascultă de glasul creator

Slăvesc, istorisesc urmându-și calea-n zbor

Iar glasul lor și astăzi e ca la început

Cântă de bucurie Celui ce le-a făcut.



Veniți ca să cântăm și noi, acei răscumpărați,

Aceia care astăzi cu Domnul suntem frați

Căci Creatorul nostru și-n cer e lăudat

De miile de îngeri ce-I cântă neîncetat.



Când inima-i trudită și cânți cântări cerești

Cerul se-oprește o clipă și-ascultă cum cinstești...

Pe Dumnezeu cel Mare, pe Marele Împărat

Pe Cel ce chinuri grele pe cruce a răbdat.



În mijlocul durerii, în lacrimi și suspine

Trimite izbăvirea, este interesat de tine

Iar Duhul Sfânt atuncea aduce mângâieri

Și tu primești puterea să treci prin încercări



Veniți ca să cântăm azi Domnului iubirii

Și să strigăm mai tare că-I Stanca izbăvirii

La noi El se coboară, cel rău e-n disperare

Cântând Domnului slavei credința-i tot mai mare.

Amin.