Poezie Urmasi ai crucii...

URMAŞI AI CRUCII...



Urmaşi ai crucii staţi în legământ

Şi-n vremurile-acestea turbulente

Călătoriţi spre Rai cu zel şi cânt

C-aşa puteţi stopa atacuri virulente,



Când aţi pornit pe calea luminată

De razele ce vin de la Calvar

Aţi început lucrarea minunată

Cu pasiune şi angajament plenar,



Aţi răspândit cea mai sublimă veste

În orice loc pe unde-aţi fost

Spunând că Cerul nu-i poveste

Că viaţa pământească are-un rost...



Aţi ridicat moralul fiinţelor rănite

(Zdrobite de cruzimea celor răi)

Cu energii mereu întinerite

Aţi arătat la oameni cucernicele căi...



În focul luptei v-aţi oţelit voinţa

Şi-acuma sunteţi tari, neînfricaţi

În ceruri e apreciată străduinţa

De-a da edificare celor disperaţi...



Voi n-aţi abandonat nicicând solia

Chiar dac-a trebuit să suferiţi

Ci-aţi înălţat cu abnegaţie făclia

C-aţi fost lucrării sfinte dăruiţi...



Şi-aţi dovedit în orice-mprejurare

Prin vorbă, faptă, gând şi-ndemn

Că v-adunaţi în Cer mărgăritare,

Că vreţi un trai cucernic, demn...



V-au dat elan îndemnurile clare

Găsite în volumul preaiubit

De unde v-a zâmbit Neprihănitul Soare

Şi tot ce are El de împărţit...



Voi nu aţi obosit pe calea-ngustă

Ştiind răsplata ce v-aşteaptă Sus

E-o cale fără multe flori, dar justă

Şi duce-n Ţara fără de apus.



Urmaşi ai crucii staţi în aşteptare

Mai faceţi ce-aţi făcut şi pân’ acum

Mai daţi la cei învăluiţi în nepăsare

Iubire altruistă, neprihănire şi parfum...



C-aşa vă va găsi slăvitul Mire

În stare de veghere, gata să plecaţi

În plaiurile unde-i numai strălucire,

Unde veţi fi cu nemurire-nveşmântaţi.



30 Iulie, 2007