Poezie Zachee, dă-te jos degrabă!

Azi luăm o întâmplare

Ce arată foarte clar

Cum fiinţe ce-s ratate

Pot avea parte de Har.

Cum chiar cei mai păcătoşi

Ce se tăvălesc în tină

Pot să îşi refacă traiul

S-aibă parte de Lumină.



Locuia în Ierihon

Vameşul numit Zacheu

Vom vedea cum s-a-ntâlnit

Cu Fiul lui Dumnezeu

Vom vedea şi rezultatul

Întâlnirii minunate

Cum Mesia, Prinţul păcii

Poate curăţi păcate.



Şi trecând Isus pe-acolo

Prin acea cetate mare

O mulţimea Îl urmară

Cunoşteau a lui lucrare

S-a dus vestea pretutindeni

Că zilnic făcea minuni,

Că-ndemna pe fiecare

La trai fânt, de-nchinăciuni,



C-a deschis ochii la orbi

Să vadă şi ei natura

Astfel arătând la toţi

Că iubeşte creatura.

A restabilit auzul

La acei ce n-auzeau

Şi de-aceea mulţi spre El

Se grăbeau, se îmbulzeau...



El vorbea ca nimeni altul

Rămâneau înmărmuriţi

Aşteptau cu nerăbdare

(Spre El ochii aţintiţi)

Să asculte cuvântarea,

Să audă lucruri noi

Despre Cer şi fericire,

Despre viaţa de apoi...



Curios să-İ vadă faţa

Şi Zacheu era prezent

Dar ştia de la-nceput

Un detaliu evident

De statură era mic

Şi-n acea mulţime mare

Şanse nu erau să-L vadă

Nici s-aud-a Lui chemare.



(Nu ştia, în schimb, ceva:

Că Hristos avea un plan

Să îl scoată din mocirla

Unde-l duse cel viclean

Să îi schimbe viaţa toată,

Să-l transforme în om nou,

Să îl facă să accepte

Planul Lui şi-al lui cadou.)



Dar să-l urmărim pe vameş

Cum aleargă prin mulţime

El voia să fie sus

Undeva la înălţime

Şi-astfel se urca în dud

Să-L poată vedea mai bine

Pe Acel ce mulţi ştiau

Că dă-nvăţături divine.



Nu putem să nu vedem

Că-i o taină-n întâmplare,

Că e minunat să vrei

A-L vedea pe-Acela care

A venit din Cer s-aducă

Un mesaj pentru planetă,

Să dea omenirii-ntregi

Pentru pace o reţetă,



Dar mai minunat e faptul

Că Isus, cerescul Rege

Vrea să vadă păcatoşi

Să-i transforme, să-i dezlege

Vrea să intre-n fiinţa lor

Cu focul iubirii Sale

Ca apoi ei să înalţe

Rugi fierbinţi şi osanale...



Şi-astfel l-a văzut pe vameş

Pe o creangă cocoţat

Şi i-a spus cu glas duios

"Dă-te jos imediat!

Vreau să intru-n casa ta,

Vreau, Zachee, azi să ştii

Lucruri care pot da pace

Şi stări carte pot zidi."



"Ce se-ntâmplă? Aud bine?

Se întrebă el în gând

"Cum de îmi spune pe nume

Cu un glas atât de blând?

În cetate-s cunoscut

Doar ca năpăstuitor

Nimeni nu-mi zice pe nume

Toţi ştiu că-s un vânzător."



(Ce reconfortant e gândul

Că Mesia ne cunoaşte

Şi la ape de odihnă

Ne conduce şi ne paşte

Iar când rătăcim din turmă

Glasu-İ dulce şi domol

Ne aduce iar pe cale

Să nu mergem în Şeol.)



Şi-a răspuns Zacheu chemării

S-a dat jos ne-ntârziat

Şi cu multă bucurie

Pe Isus L-a invitat

Să intre cu el în casă,

Şi va fi o gazdă bună

Aşteptând cu nerăbdare

Ce Isus avea să-i spună.



Dar norodul consternat

Se-ntreba:"Cum e posibil

Să te-asociezi cu-acel

Ce-a comis păcat teribil?"

Se-auziră multe voci:

"E unealta lui Satan,

E un trădător de neam

Îl slujeşte pe duşman!"



Alţii au strigat apoi:

"Când vine să colecteze

Taxa pusă de romani

El vine să şi trişeze

Omu-acesta nu e vrednic

De cinstea ce i s-a dat

Oare-nvăţătorul ştie

Că-i un cetăţean ratat?"



Cu uimire ascultară

Ce răspuns a dat Mesia:

"Am venit pentru rataţi

Să le schimb nevrednicia,

Să creez în ei o stare

De cucernică slujire

Să poată gusta din plin

Din cereasca fericire,



Am venit s-aduc lumină

Celor ce sunt ca Zacheu

Chiar de nu-s din neamul nostru,

(Din poporul zis "evreu&quot

Celor ce s-au rătăcit

Prin hăţişul lumii reci

Să sădesc în ei credinţa

În Regatul cel de veci,



Am venit să caut oi

Printre stânci, printre ponoare

Să le-aduc ’napoi în turmă,

Să le dau elan, vigoare

Să poată apoi sluji

Pe ogorul muncii sfinte,

Să dea multă adorare

Bunului, ceresc Părinte,



Am venit pentru bolnavi

Ce-s învinşi de patimi grele

Care nu pot să-şi îndrepte

Simţul, gândul către stele

Pentru cei ce-n suflet n-au

Sfântul dor al veşniciei

Iar lăuntrul lor arid

E un mediu-al sărăciei,



O, de-aţi pricepe azi

Misiunea-ncredinţată

De preasfântul Dumnezeu,

De slăvitul vostru Tată

Din copacul aroganţei

V-aţi da jos imediat

Şi-aţi primi precum Zacheu

Har de Sus nelimitat,



Tatăl sfânt când v-a creat

A pus şi valoare-n voi

Şi v-a destinat să fiţi

Cetăţeni ai Lumii Noi

Nu respingeţi azi oferta

De-al primi pe al Său Fiu

Care îşi va da viaţa

S-aveţi trai curat şi viu,



Nu respingeţi harul Lui

El vă vrea cu gelozie,

El vă scoate din neant,

Din tumult, din frenezie

Veţi sui apoi spre culmi

De credinţă şi iubire

Şi veţi aduna cu spor

Comori pentru nemurire."



Şi-au rămas toţi consternaţi

De învăţătura dată

Şi-n acea zi-n Ierihon

Mulţi din gloata adunată

S-au deschis pentru Mesia

Care le-a schimbat destinul

Şi umblarea lor prin lume

Şi gândirea şi căminul.



****

Fiul Omului şi astăzi

Mijloceşte pentru-acei

Ce-s în gheara nepăsării

Slujind altor dumnezei

Misiunea asta sfântă

A-nţeles-o pe deplin

Cei ce pot s-o înţeleagă

Scapă de eternul chin.



Câţi pierduţi există-n lume

Toţi au sansă de salvare

Dacă Îl primesc în suflet

Pe Neprihănitul Soare.



Amin!



20 Iulie, 2007