Poezie Întoarce-te, române

Prin minarete albe în Damasc

Sultani din pipe fumurile-şi pasc

Punând la cale lumea creştinească

Prin foc şi iatagane s-o sfinţească!



Pe capete, turbanele cât luna,

Ascund sub ele jaful şi furtuna

Şi mai că pân-om zice peşte

Vom fi vasali din nou. Doamne fereşte!



Române, în credinţă stai de veghe

La Vama nouă şi la Vama veche

Sădeşte-n tine crez de Brâncoveanu,

Cinsteşte patria lui Sadoveanu...



***



Din minarete negre din Sheol

Îngeri căzuţi, fiinţe de nămol,

Se luptă omenirea s-o subjuge

Blasfemiind iubirea de la cruce.



Pe capete, turbane lucifere

Ascund sub ele-atâtea somnifere

Că lumea a căzut parcă-ntr-o transă

Sfinţirii nelăsându-i nicio şansă.



Române, te întoarce la Sorginte,

Îmbracă-ţi inima cu cele sfinte,

Pune-ţi opinci de rugă în picioare

Şi hai cu mine-n slava viitoare!