Poezie Lectia de lauda

Lectia de lauda





Undeva, printre picurii de roua, un greier se gateste de cu zor

Si cand pleaca-n misiune, nu uita ca sa-si ia, bagheta lui de dirijor

"Unde pleci tu,greiere, asa de dimineata?"...l-am intrebat eu somnoros

"Plec la repetitii",mi-a raspuns, "ca sa-I cant Domnului Isus Hristos!"

"Da, merg sa-mi laud Creatorul, ca m-a facut asa de minunat...

Sa vestesc tuturora bunatatea Lui, sa-I multumesc ca m-a creat !"







"Pleaca, greiere!",si nemultumit parca de raspuns, m-am intors pe-o parte

Continuand sa-mi dorm somnul nepasarii, ce mirosea a moarte

Mustrat de constiinta si miscat de cantecul ce se auzea inca in zare,

Am tresaltat din pat intrebandu-ma:"Pentru cin’ traiesc eu oare ?"

Am stat mult pe ganduri si m-am framantat in a mea singuratate,

Apartin cuiva si eu, nu-s la intamplare...aveai tu, greiere,dreptate !







Pasarile, se intalnesc cu miile in fiecare zi la cor...

Ca sa faca vocalize pentru ziua cand vor zbura spre-un alt decor

Ca-s pe lac sau ramurele, sau in zbor spre alte tari

Nu conteaza-mprejurarea, ele canta si iar canta-n patru zari !

Ca e vara sau e iarna, fie cerul plumburiu sau plin de Soare

Toate sunt un glas si repeta de cu zor, pentru marea sarbatoare !







Flori multicolore, imbracate elegant in tinuta lor de gala...

Fascineaza mai mereu prin gingasie si prospetime naturala

Poezia li-e parfumul ce-l emana pe intreg pamant,

Iar fiecare iz de floare, e un vers de lauda si cant !

Se recita cu atata patos spre gloria Celui ce-o sa vina,

Iar atmosfera e sublima sub explozia de culoare si lumina !







Privesc la Terra si la a ei rochie verde de matasa,

Ce imbraca trupul de pamant, ca pe-o tanara frumoasa

Tesuta cu rauri cristalin albastre si perfect croita,

Fiind brodata cu nuferi albi si cu trandafiri tivita,

Se pregateste pentru o zi, si nu una oarecare...

Cand Mirele va aparea pe nori in a Lui splendoare !







Si cerul face pregatiri intense pentru marele eveniment de la sfarsit

Cand cortina se va ridica, iar pe nori se va ivi in slava Mirele iubit

Ce minunat e cerul imbracat in nestemate si comete argintii...

Si ce frumos e colierul de stele pus la gatul fiecarei galaxii !

Frumusetea lor incanta si te-ndeamna sa-ti iei haina de la Duhul Sfant

Ca sa umbli din putere in putere si sa fii biruitor pe-acest pamant !







Natura freamata de nerabdare si tot ce-i viu sta in asteptare,

Iar cerul tremura deasupra mea la pasul ce se-aude-n departare,

Soarele si Luna se-opresc din mers cand Duhul Domnului vorbeste

Si-un Univers intreg se-apleaca la picioarele Lui, si se smereste

Infricosat esti, Doamne, ca mi se opreste inima in piept...

Ma-nchin de-ndata inaintea Ta, si voia-Ti sfanta o accept !







Doar omul e nepasator fata de-o mantuire asa de mare,

Sta cu mainile in san, si traieste tot mai mult in delasare...

Doamne, Tu ne-ai facut nu pentru ca Te simteai singur in Univers

Ci ne-ai creat ca sa-Ti aducem slava prin traire, cant si vers !

De nu ma smereai pana-n tarana, ca sa-nvat de la un greier...

Astazi nu stiam ce-i vesnicia si ce frumos va fi cu Tine-n cer !





¬Amin¬