Poezie TU MA POTI SCAPA

TU MĂ POŢI SCĂPA...



Tu mă poţi scăpa O, Tată

Din primejdia cea mare

Căci în multe situaţii

Mă aflu la strâmtorare.



Mă eliberezi de gândul

Ce-i opus gândirii Tale

Şi din nou îmi aminteşti

Că spre Cer e doar o Cale.



Tu mă smulgi din nepăsare

O, Îţi mulţumesc nespus

De toată-ndurarea Ta,

De tot ce în mine-ai pus.



Tu îmi poţi aprinde duhul

Să-Ţi proclam neprihănirea

Să-nţeleagă cât mai mulţi

Ce înseamnă fericirea.



Numai Tu dai o speranţă

Ce rămâne; nu se stinge

Tu-mi poţi alina făptura

Când cu multă jale plânge.



Fost-au situaţii-n care

Am crezut că sunt pierdut

Dar m-a scos iar la lumină

Braţul Tău neîntrecut.



Tu mă poţi schimba Părinte

În aspecte mici şi mari

Să pot sta cu consacrare

Printre-ai Tăi vajnici stegari.



Când dispare energia

Tu mă chemi şi-mi spui duios

Să privesc din nou spre stele

Nu spre hău-ntunecos.



Când perfidul val al lumii

Să mă-nece iute vine

Intervenţia Ta dulce

Mă-ntăreşte, mă susţine.



Poţi Părinte...sunt convins

Zilnic să sădeşti în mine

Dorul pentru Ţara Ta,

Pentru stări de haruri pline



Poţi şi vrei...aşa Ţi-e felul

M-ai creat al Tău să fiu

Nu-i mai fericită stare

Ca aceea de-a-Ţi fi fiu.