Poezie Făcând m-ai învățat să fac

Făcând m-ai învățat să fac

Privind mereu la Tine;

Tăcând m-ai învățat să tac

Ca să-nțeleg mai bine.



Cântând m-ai învățat să cânt

Cereasca Ta cântare;

Și cuvântând mi-ai dat cuvânt

Cu miez și-nflăcărare.



Rugându-mă, m-ai învățat

Ca să mă rog mai bine;

Smerindu-mă m-ai înălțat

Spre-a-ngenunchia cu Tine.



Răbdând m-ai învățat s-aștept

Când altfel nu se poate;

Mustrat, m-ai învățat ce drept

Mă vrei să umblu-n toate.



TU, numai TU m-ai învățat

Și nimenea altcine.

Tot ce-am primit și tot ce-am dat

e numai de la Tine.



În flăcări numai am privit

Ce față strălucită

Au toți acei ce și-au trăit

Credința neclintită.



Și numa-n ceruri voi vedea

Ce veșnică cunună

Și strălucire va purta

Umblarea împreună.