Poezie CITITORILOR MEI

CITITORILOR MEI



Nu vă cunosc dar ştiu c-aveţi dorinţă

Să împliniţi în voi a Cerului cerinţă

Să răspândiţi în jur sămânţa de iubire,

Să-L onoraţi pe Tatăl cu-n duh de mulţumire,

Să faceţi oamenilor cunoştinţă cu Hristos

Să cunoască mulţi traiul sfânt, frumos.



Ştiu că vă animă idealuri nobile, curate

Că vreţi să fiţi exemple de integritate,

Că dorul ce vă leagă de plaiurile sfinte

Şi mierea culeasă din cereştile cuvinte

Vă dau tării nespuse să alergaţi spre ţel

S-ajungeţi în Grădina din veşnicul Betel.



Cunosc şi gândul vostru: e gândul veşniciei

El dă aripi ne-nfrânte spre Ţara Bucuriei

E gândul ce vă poartă pe culmile credinţei

Şi-nflăcărează-n voi luminile fiinţei

Vă dă alin în stările de crunte încercări,

Vă-nalţă din prăpăstii când vin alunecări.



Păstraţi mărgăritarul ce vi l-a dat Mesia

Atunci când v-a chemat, când i-aţi primit solia

Veţi mai avea pe cale împotriviri şi piedici

Dar fiţi întotdeauna de-mpărăţie vrednici

Lăsaţi în urma voastră mireasma dedicării

Şi mulţi vor fii mai tari în zilele-ntristării.



Luptaţi cu zel nestins în lumea de derută

Vegherea voastră fie veghere ne-ntreruptă

Iar untdelemnu-n lămpi să nu se-mpuţineze

Iubirea altruistă nicicând să nu-nceteze

C-aşa vă-ndepliniţi şi scopul şi menirea

Şi-aşa-nţelegeţi bine ce-nseamnă nemurirea.



Şi totuşi vă cunosc: sunteţi confraţi cu mine

Gustăm cu toţi din farmecul stărilor divine

Ne leagă jertfa crucii şi-acele aspiraţii

Ce dau edificare; mai dau şi inspiraţii

Ne leagă Adevărul şi Duhul vieţii noi

Şi crezul neclintit în viaţa de apoi.



Urările de bine ce vi le las în scris

Primiţi-le cu drag; au gust de Paradis

Vă port voios în suflet rugându-mă s-aveţi

Trăiri ce pot rodi divine frumuseţi

Ne vom vedea-n tărâmul unde-i lumină-ntruna,

Unde vom fii înconjuraţi de sfinţi pe totdeauna.



George Cornici/ 18 Iunie, 2007