Poezie Scrisoarea unui Tata

Scrisoarea unui Tata



Dragul meu,



Inainte de toate, as vrea sa-ti spun ca te iubesc

Si niciodata, cu nici un chip n-am sa te parasesc

Chiar daca muntii se vor clatina si dealurile o vor lua la vale

Legamantul Meu de pace-L voi tinea, va ramane in picioare.







Inca dinainte de-a aduce in fiinta intregul Univers,

Tu erai in inima si-n mintea Mea, erai un gand, un vers

Dar n-a trecut mult si-a venit si ziua aceea-n care

Te-am facut dupa chipul Meu si-a Mea asemanare.







M-am bucurat nespus de mult cand pe lume ai venit,

Cand te purtam pe bratul mamei tale, eram atat de fericit

Erai asa de gingas, ca un pui de closca ghemuit in palma Mea

Si oriunde-ti calca piciorul, dreapta Mea te insotea !







Te-am crescut sub ochii Mei si ti-am purtat de grija, te-am iubit

Din tot ce am avut mai bun ti-am dat, nimic nu ti-am oprit...

Dar cu timpul, usor-usor de Mine te-ai indepartat

Ai uitat de chipul ce-ti zambea si de mana care te-a purtat.







Mi-ai intors spatele si-ai plecat grabit spre alte zari...

Ochii Mei inlacrimati te urmareau cum te pierdeai in departari,

M-ai lasat trist in prag, fara sa-Mi dai macar o sarutare...

N-am primit o veste de la tine, nici macar un rand pe o scrisoare.





Zi de zi alerg la poarta si privesc lung in departare...

Oare n-ai sa vii chiar azi, caci nu mai pot de nerabdare ?

O, fiul Meu, un dor de tine ma apasa greu in piept

Si oriunde-ai fi, te rog vino acasa...caci te-astept !







As avea atatea ca sa-ti spun si atatea lucruri sa-ti impartasesc,

As vrea ca sa te strang din nou in brate, sa-ti spun cat te iubesc

Tot ceea ce-Mi doresc e sa te am acuma langa Mine...

Sa te simt mereu aproape, sa-Mi umplu bratele cu tine !







N-am sa te intreb ce-ai facut cu-averea sau pe unde ai umblat

N-am sa-ti amintesc nici de pacatul care-atat de mult M-a intristat

Nu o sa te cert, n-am sa te mustru...ci asa cum esti Eu te primesc

Sarac lipit, zdrentuit si prafuit chiar si-asa sa stii ca te iubesc !







Poate esti risipitor in Casa, sau poate risipesti intr-o tara departata

Poate esti sluga in robie si-ai uitat ca undeva te-asteapta-un Tata !

Haina si inelu-s pregatite, iar vitelul e de mult la ingrasat...

Sarbatoarea sta sa-nceapa, vino dar, si-ntoarce-te de-ndat’ !







Un singur lucru ai de facut, si-anume sa-ti revii in fire...

Sa nu mai ratacesti aproape sau departe, purtat de valul de-amagire

Fiul Meu, as vrea ca sa-ti mai spun ceva, si-apoi inchei:

Fiule, te iubesc asa de mult...tu, lumina ochilor Mei !



P.S: Mi-e dor de tine !



Al tau, Tata !