Poezie Clepsidra

Sunt două mii de ani de la Calvar,

De când cu-a Mielului divin jertfire,

Intrând în noua epocă, de har,

S-a-ntors clepsidra pentru omenire.



De-atunci nisipul curge lin, constant,

Tragic şi implacabil totodată;

Mai e puţin şi-acela e garant

Că vremea harului nu-i încheiată.



Încă se-aude, cu un dulce glas,

Isus chemând la El pe fiecare:

"Hai, foloseşte timpul ce-a rămas,

Încă mai poţi primi în dar iertare."



Priveşte la clepsidra cu nisip

Care în mod dramatic se goleşte,

Ai vrea s-o-ntorci din nou, dar nu e chip

Căci pentru oameni harul se sfârşeşte.



Nu aştepta acest deznodământ,

Încă mai e nisip, deci e speranţă,

Cristos mai umblă încă pe pământ

Şi în prezenţa Lui e siguranţă.



Cu firele scurgându-se-n abis

Te scurgi şi tu, dar El mâna-ţi întinde,

Cristos te vrea cu El în Paradis,

Nu ezita, acum de mână-L prinde.



Amin

Vulcan, apr. 2007