Poezie Acum să fim

Acum, când iaraşi ne-adunăm

La masa Mielului divin

Şi la Golgota medităm

Şi ne hrănim, ne ospătăm

Din pâinea frântă şi din vin,



Acum, când iarăşi însetaţi

Sorbim paharul plin de har,

Ai lui Cristos identici fraţi

Cu dragoste încununaţi

Şi botezaţi cu-acelaşi jar,



Acum, când iarăşi ne plecăm

Să-I mulţumim cu gând curat

Şi, ca prinos, pe noi ne dăm

Sub crucea Lui smeriţi să stăm

În cuget nou şi-adevărat,



Acum, când iarăşi ne-amintim

De jertfa cu etern câştig

Cu care-n suflet ne-nnoim

Şi-n inimi, tainic, ne sfinţim

Curmând al îndoielii frig,



Acum, când trece iar prin an

A învierii sărbătoare,

Cum apa luată din ocean

Şi-apoi vărsată peste lan

Adapă lutul ars de soare,



Acum, când iar ne salutăm

C-un nou: "Cristos a înviat!"

Şi fără să ne clătinăm

Pe-această biruinţă stăm –

Că El e viu cu-adevărat,



Acum, când aşezaţi fiind

Ca un inel pe mâna-I sfântă,

Ca nişte flori îmbobocind

Frumseţi de ceruri tăinuind,

Mireasă ce-L binecuvântă,



Acum, când sufletul nascent

Înlăcrimat în aşteptare

Trăind în timp evanescent

Vibrează-n dor efervescent

După eterna sărbătoare,



Acum, când ştim ce El aşteaptă

De la copiii Săi din lume –

O cale de slujire dreaptă

Mărturisind o cruce aptă

Şi singurul salvific Nume,



Ştiind că Dumnezeu ne-a scos

Din gheara morţii nesfârşite,

Din mreaja Celui mânios

Înveşmântându-ne-n Cristos

Cu haina slavei negrăite,



Acum, când prin al Său Cuvânt

Suntem deplin încredinţaţi

Că moşteni-vom nou pământ

Ca sfinţi ai Celui pururi sfânt

În glorie eternizaţi,



Acum, când vremea-i spre apus

Gonind spre noua primăvară,

Cristosul înviat, Isus,

Grăbind în dorul Lui nespus

Spre nunta Sa, cea milenară,



Acum, când noaptea necredinţei

Cu bezna ei, încet se lasă,

Noi să fim oamenii credinţei

Ispravnicii făgăduinţei

Până ajunge-vom acasă.



Acum, când ora e aproape

De-a veşniciei mare clipă,

Cu dragostea de sus, agape,

Să ştergem somnul de pe pleoape

Rededicându-ne-n risipă.



Acum să fim ce ieri n-am fost!

Acum să fim ce El ne vrea!

Sub al Golgotei adăpost

Să fim ambasadori cu rost

Având solie: Dragostea.





Nicholas Dinu

Aprilie 2, 2007