Poezie Întoarce-te !

Pe-altarul tău e rece-acum cenuşa,

Căci focul jertfei n-a mai fost aprins.

Ce vânt trântitu-ţi-a pe suflet uşa?

Ce vânt te-a răscolit, te-a stins, te-a-nvins?



Ce vânt a risipit către niciunde

Tămâia rugilor, cândva de foc?

Ce vânt de gheaţă astăzi te pătrunde

Şi nu-i acorzi iubirii-n suflet loc?



Unde-i vulcanul gata de-a erupe,

Având în crater lava clocotind?

Ce cataclism putut-a să-l astupe

Şi focul să-l înăbuşe, răcind?



Tu-ai cunoscut puterea rugăciunii

Şi focul viu al sfintei închinări,

Când părtăşia aduna tăciunii

Dând flăcări vii de Duh, în revărsări.



Tu te-ai scăldat în valuri de iubire

Şi-n jurul tău lumină-ai răspândit;

Primind din Adevăr călăuzire

Şi tu, la rându-ţi, ai călăuzit.



Acuma pribegeşti pe căi străine

Şi nu-ţi dai seama că-ai fost înşelat;

Ţelul ţi-e cioburi, viaţa ţi-e ruine,

Căci adversarul te-a îngenuncheat.



Adună-ţi gândurile-mprăştiate,

Priveşte-ţi urmele în vale, jos,

Şi dezbrăcându-ţi hainele-ntinate

Îmbracă-te-n iubire, în Cristos.



Revino printre-ai tăi, unde ţi-e locul,

Întoarce-te la dragostea dintâi,

Aprinde iarăşi pentru jertfă focul

Şi-ai să auzi: Bine-ai venit, rămâi!



Amin

Vulcan, apr.2007