Poezie Iubire Scumpă

Iubire Scumpă...



Iubire scumpă...şi duioasă

Ce ai venit, din cerul sfânt,

Ţi-ai părăsit măreaţa casă

Pentr-o colibă din pământ.



Ai coborât din slăvi senine

Din alte zări şi-ai acceptat,

De-a deveni la fel ca mine

Şi trup firesc, şi fire-ai luat.



Ţi-ai arătat marea-ndurare

Care venea din legământul,

De a uni prin jertfa-Ţi mare

Iarăşi, şi cerul şi pământul.



Cand toate ca de la-nceput

Vor fi restaurate în veci iar,

Te va-ntreba: -,,Ce ai făcut,

De-ai fost strivită la Calvar?



De unde-Ţi vin rănile crude

Pe care-acum le ai la mâini?’’

Şi glăsuind, le vei răspunde:

,,De la acei ce dat-am pâini.



În casa celor, ce-Mi ziceau

Că-Mi sunt poporul favorit,

Mărturisind, că Mă iubeau

La Golgota Eu le-am primit.’’



Dar a fost ca peste moarte

Şi blestematul ei mormânt,

Să calci, iar să avem parte

De-a moşteni noul pământ.



Flavius Laurian Duverna

30 martie 2007