Poezie ÎŢI MULŢUMESC…

Ca stropii deşi de ploaie-n miezul verii,

Ce răcoresc pămîntul însetat,

Sunt binecuvîntările ce-n suflet

Mi le reverşi, o, Doamne, ne’ncetat.



Păstrează-mă, de Tine, mai aproape,

Ca pe un pom sădit lîngă izvor:

Să fiu udat mereu de-a Tale ape,

Iar roada să mi-o dărui, tuturor!



M-ai zămislit cu-atîta dor în suflet,

Şi mai apoi pe nume m-ai strigat.

Mi-ai pus în palmă, vise şi speranţe

Şi-un duh de viaţă nouă Tu mi-ai dat.



Şi-ades îmi mîngîi fruntea ostenită,

Să m-odihnesc, m-aşezi în braţul Tău,

Iar de m-atingi, îmi vindeci orice rană

Şi mă deslegi din laţul celui rău.



Îţi mulţumesc, că nu mi-e pasul singur,

Iar greul vrei să-l ducem împreună.

Îţi mulţumesc, că-mi eşti un Bun Prieten

Şi-n bucurii şi-n vreme de furtună!