Poezie Drum bun!

Prieteni dragi, ce azi porniți

pe drumul vieții, amândoi.

O clipă-aș vrea să vă opriți,

căci ce vestesc e pentru voi!



Prin versul meu acum aș vrea

cununi de gânduri să-mpletesc;

să vă feresc de calea rea

și-apoi "drum bun" să vă doresc.



Primiți cu drag urarea veche

acum când sunteți chiar în prag,

când erați singuri - sau pereche -

la fel rămâne-mi-veți de drag...



Aș vrea în gândul vostru-acuma

în noua viață să pătrund -

acolo să vă las arvuna

și fericirea s-o ascund!



Căci bucuria, cât de mare

în ziua nunții ea ar fi,

tot se-ntâlnește pe cărare

odat' și-a suferinței zi!



E minunata căsnicia

și-i fericirea mare-n doi,

când e simțită bucuria

că Dumnezeu este cu voi.



Când duhul rău sau supărarea

să vă brăzdeze va-ncerca,

ridică glasul, căci cântarea

tristețea toată va-alunga.



O! de-ați avea în voi puterea

ispita certei s-o treceți,

să învățați ce e tăcerea

și-n ea apoi să vă-ntreceți!



Când lipsa-n casă va fi mare

Împovărați de-ngrijorări,

Rugați pe Cel ce este tare

să vă descarce de poveri!



Și mâna harnică a voastră

să lucre-atuncea mai cu spor

având alături ruga noastră

și Ceru-ntreg în ajutor.



Când unul are-o bucurie

să nu uite-a o-mpărtăși,

chiar orișicât de mică fie

iubire n-ai de poți s-o ții.



Mai bine ține gânduri rele

în taină ca și-al tău oftat!

Căci prea puțin în clipe grele

de oameni poți fi ajutat!



Dar ce v-am spus până acuma

cu-atâta râvnă să-mpliniți

sunt lucruri care, de când lumea,

chiar de sunt grele, voi le știți!



De veți vedea familii triste

și dezbinate-n chip durut,

să știți că nu aceste fapte

o despărțire au făcut.



Nu lucruri mari aduc pieirea,

adesea cele mici o fac.

Nu tot necazul sau durerea

un trainic legământ desfac.



Purtarea ta nechibzuită,

Brutală poate uneori,

în lacrimi și nefericită,

acas-o lași de câte ori?!



Pretenții care-s necuprinse

cu înfocare le susții,

iar ție de ți-ar fi pretinse

îndat', jignit, poate-ai lovi!



Ai vrea ca unul tot să facă,

să te păstreze ca pe-un vas.

Cui astfel viața să nu-i placă

să fie domn, și altul sclav!



De sunteți soți de-aceștia-n sală

v-o spun cât pot de răspicat:

îndreaptă azi a ta greșeală

și drumul ce ai apucat!



Iar vouă, care azi porniți

pe drumul vieții, amândoi,

vă-ndemn, de rău să vă feriți

și pace fie între voi!



Prin versul meu parc-aș mai vrea

și alte gânduri să-mpletesc...

Dar mă opresc pe calea mea.

Drum bun cu Domnul vă doresc!