Poezie CU TINE...

CU TINE...



Cu Tine, Bun Isuse, viaţa-mi e uşoară,

Zbor mereu spre-nalturi, nimic nu mă doboară.

Îmi e aşa plăcut să-Ţi cânt de bucurie,

Să dau în jurul meu o demnă mărturie.



Când lovesc în mine necazuri de tot felul,

Nu m-abat din cale pentru-a-mi pierde ţelul.

Insist cu stăruinţă să nu-mi pierd alergarea,

Să ţin cu Tine pasul ce-mi păzeşti cărarea.



Sunt gata, Domnul meu, să-Ţi cânt cu vrednicie,

Şi aici pe Terra şi sus în veşnicie.

Căci Tu ai dat un sens pe calea vieţii mele,

Dându-mi năzuinţi mai pe sus de stele.



Făr-a Ta iubire aş fi nedrept şi rece,

Şi-n lumea rea, păgână aş zace si-aş petrece.

Insă Duhul Tău îmi dă înviorare,

Ca paşii să-i păzesc pe dreapta Ta cărare.



Sunt puse des pe cale piedici, suferinţe,

Dar în Tine avem miresme, biruinţe.

Cu Tine, către cer, şi moartea e uşoară,

Iar sufletul se-nalţă spre veşnica Comoară.

Amin.