Poezie Realităţi falsificate

Credinţa se trăieşte, ci nu se studiază;

O noapte se veghează, nu se petrece-n somn;

În Dumnezeu se creşte şi nu se frecventează;

Trecând prin oameni, singur rămâi tot timpul Om.



Iubirea nu excită, ci e-n sinceritate;

Speranţa nu visează – ea-ţi dă curaj de-a fi;

În îmbluzirea gloatei nu este Libertate;

Chemarea înspre Viaţă nu-nseamnă a momi.



Înţelepciunea nu e obraznică vre-odată;

Lumina nu-i citirea, ci sufletul deschis;

N-are nimic cu Domnul palavra învăţată;

Iar Viaţa nu se-nchide în mediu interzis.



Flecari cu limbă lungă şi-ambiţii hrăpăreţe

Au strangulat Credinţa prinzând-o cu-un partid –

Trăiţi-vă Frăţia în Libertatea Vieţii,

Nu-o sufocaţi în legea înconjurată-n zid!