Poezie Agnosticilor

Opreşte-te al timpului hoinar!

Începe iarăşi viaţa de la capăt.

Tu te-ai născut aici să fii tropar

Ţinând tentaţiile inimii sub lacăt.



E prea uşor să cazi în plasa lumii

Sedus de vraja ei ispititoare

Fecundizat de spiriduşii humii

Şi condamnat la mituri pieritoare.



Şi-i prea zbârlit vrăjmaşul cel histeric

Să-ţi lase-ntreg mănunchiul tău de ani

Zorindu-te la un sfârşit himeric

În hăul anonimilor orfani!



Întreabă-te al clipei fântânar

Drumeţ întotdeauna în negare:

Zidar ai fii sau vrei să fii gropar

Al purgaerelor mistuitoare?



Opreşte-te! Te-ntoarce la sorginte

Te-aşteaptă balmic Dumnezeul Viu.

Aprinde-n tine candelabre sfinte

Acum, căci mâine, mâine-i prea târziu!