Poezie CAND VINE FURTUNA

CÂND VINE FURTUNA



Matei 8: 23-27

**************************

Pe marea liniştită uşoara unduire

Adusă de-un zefir din răsărit

Dădea o legănare corăbiei trudite

Iar Isus nu prea demult a adormit

Şi totul era calm; vâsleau pescarii

Raze de sus îi încălzeau

Iar ţărmul se vedea în depărtare

Era ţinutul spre care se-ndreptau.



Era o zi frumoasă, fără nori,

O zi prielnică pentru călătorie

Iar ucenicii simţeau în inimile lor

Un sentiment de tihnă şi euforie

Erau pescari şi marinari şi ucenici

Şi cu sudoare-şi câştigau trăirea

De când au întâlnit pe Salvator

Au învăţat şi ce-i neprihănirea.



Deodată vântul se-nteţeşte

Vin valuri mari...şi tot mai mari

Corabia e-nvăluită în furtună

E-o stare ce dă test la marinari

Deasupra norii acoperă tot cerul

Iar vuietul talazurilor dă fiori

"Cum vom scăpa din ghearele urgiei?"

Se întrebau înfricoşaţii călători.



(Aici vom face un popas

Doar unul scurt, o aplicare

Vom constata cu uşurinţă

Cum brusc vine o încercare

Azi totu-i bine şi plăcut,

Azi parcă totu-i sărbătoare

Dar mâine medicul cu ştirea

Ne spune că avem tumoare...



Şi mergem liniştiţi spre lucru

Ascultând C(i)D(i)-ul favorit

Şi strada nu-i aglomerată

Dar altă maşină ne-a lovit

Suntem răniţi, chiar grav răniţi

"Salvarea" ne duce la "Urgenţă"

Şi ne-ntrebăm cu gând rănit:

"Comis-am oare imprudenţă?"



Nu! N-am comis; aşa e viaţa

Necazuri vin pe ne-aşteptate

Aşa ne-a spus Învăţătorul,

Aşa-i specificat în Carte

Cine priveşte taina asta

Din perspectiva cea divină

Va înţelege că e scop

Şi-n întuneric şi-n lumină...



Şi este scop în suferinţă

Şi-n valul greu ce ne-a izbit,

În încercări, în neputinţe

Şi-n dubiul ce ne-a-nvăluit

Nimic nu este la-ntâmplare

În lumea asta de nevoi

Nici frământarea ce-i în suflet,

Nici tunete şi nici puhoi.)



Dar iată-L pe Isus dormind,

Iată vijelia-ngrozitoare

Se pune-acuma întrebarea

Dacă mai este vreo scăpare

Teroarea i-a cuprins pe toţi

Parc-au uitat că Salvatorul

Era acolo lângă ei

El, Scutul lor, Ocrotitorul...



"E-aici cu noi!" – strigară unii

"E-aici cu noi Învăţătorul

Sculaţi-L, nu-L lăsaţi să doarmă

Doar ştiţi ă-n El e ajutorul!"

Si S-a trezit...şi i-a mustrat

Pentru a lor credinţă mică

"Cum? Sunt aicea lângă voi

Şi vouă să vă fie frică?"



A dat şi vântului mustrare

Şi doar c-o vorbă l-a stopat

Furtuna cea necruţătoare

S-a potolit, s-a terminat

Şi au fost martori la minunea

Ce pân’ atunci nu o văzură

Şi au aflat în ziua-aceea

Cine-i Stăpân peste natură...



Şi s-au întors voioşi spre ţărm

În duh şi-n cuget mai puternici

Credinţa a crescut în ei

Voiau să fie mai cucernici

Şi-acea-ntâmplare i-a-nvăţat

C-atunci când vine încercarea

Fără al lor Domn preaiubit

Gusta-vor numai disperarea,



Că fără El furtuna-nvinge

Şi te doboară la pământ

Şi nu mai poţi ’nălţa spre ceruri

Nici rugăciune şi nici cânt.

A Lui prezenţă e o taină,

A Lui prezenţă e un har

Iar vorba Lui ce ceartă vântul

E preţios mărgăritar.



****

Furtuni veni-vor şi la tine

O , tu ce ştii că eşti creştin

Eşti pregătit să le înfrunţi

Cu sufletul de pace plin?

Succesul biruinţei tale

Stă în prezenţa salvatoare

A Celui ce-a murit pe cruce

Să-ţi dea lumină şi iertare...



De e o simplă frământare

De care nu mai poţi scăpa

Sau e un val ce a venit

Să-ţi chinuie fiinţa ta

Gândeşte-te cum ucenicii

Au apelat la Domnul lor

Doar El e-n stare să învingă

Talazul greu, nimicitor...



Cu El în luntre poţi cânta,

Cu El în luntre e linişte

Chiar când se năpustesc necazuri,

Chiar când în suflet e restrişte

El dă poruncă de-ncetare

Acelor grele situaţii

Ce te împiedică să vezi

Din ceruri sfinte revelaţii.



Problemele ce dau năvală

În viaţa ta de pelerin

E-adevărat: creează teamă,

Îngrijorări, tumult şi chin

Dar este-un Medic cunoscut,

Un Medic bun ce e în stare

S-aducă-n sufletu-ţi zdrobit

Mult aşteptata vindecare...



În El de-ţi ancorezi speranţa

Şi-ntreagă viaţa ta – creştine

Tu parte vei avea de-o pace

Ce nu se duce de la tine

Şi-ajunge-vei în Portul unde

Nicicând nu vor mai fi furtuni

Nici situaţii ce creează

Stress-uri, dureri şi presiuni...



Şi vei gusta din starea care

Dă exaltări necontenit

Alături de acei ce-n Vale

Să-nvingă valuri s-au silit

Şi vei uita c-au fost probleme,

Păsuri, necaz şi încercări

Şi parte vei avea din plin

De dulci, divine dezmierdări.



gc/17 feb.2007