Poezie Dezbraca forma...

Dezbraca forma



Sa fii crestin de forma-i dureros,

Si sa sustii ca il ai si pe Hristos,

Dar prin viata ce-o traiesti

Zi de zi sa te-amagesti.





Pocainta-i o porunca, e o realitate

Pentru tine ce-i? E doar formalitate?

E un cuvant de car’ mereu tu te feresti?

Sau e viata, pe care-ar trebui sa o traiesti?





Te-ai obisnuit cu chivotul ca Uza?

Vrei sa te justifici si tu cu scuza?

Chiar de-ai fi prieten cu-mparatul,

Domnul pedepseste nevegheatul.





Iubirea de pe buze si fara fapta,

E tot o forma, lipsita de rasplata...

Drumul spre iad e pavat cu intentii bune

Te rog o Doamne, ajuta-mi sa trec la actiune!





Sa nu fii o bula de sapun

Ce zboara-un pic si face bum!

In exterior, sa fii doar un curcubeu multicolor

Iar pe dinauntru lipsit de viata si-ncolor.





Sa nu traiesti doar o forma de evlavie

Ci imbraca-te cu-a neprihanirii mantie

Cu ravna Evangheliei incaltat,

Si cu sabia Duhului-narmat.





Nu te multumi cu eticheta de crestin

Umple-ti viata, de Duh Sfant tu sa fii plin

Sa fii o epistola pentru cei din jurul tau,

Sa vada toti umblarea ta cu Dumnezeu.





Formalismul te-a golit de viata?

Iar acum te rogi, asa...de suprafata?

Sa stii ca la nimic nu-ti foloseste

Sa fii un mort care traieste.





De esti forma far’ de continut

Ai un singur lucru de facut:

Vino sa te umple Domnul cu Cuvant

Vino...sa fii plin de Duhul Sfant.





Desfiinteaza Doamne orice forma,

Si prin Cuvantu-Ti ne transforma

Fa-ne Doamne dupa chipul Tau,

Dupa chipul Tau de Dumnezeu.



~Amin~