Poezie Cântarea cântărilor

Iubitul meu, sub măr Te-am cunoscut

Era acolo şarpele hapsân.

Dar Tu Isuse, m-ai iubit prea mult

Şi-am ales cu Tine, să rămân.

Tu ai venit în odăiţa mea

Căci Te-am chemat cu lacrimi pe obraz.



Isuse, Tu, mi-ai stârnit dragostea

Şi de-atunci cu Tine, am rămas.

O vreme Tu de mine Te-ai îndepărtat

Şi-am ieşit pe uliţi întrebând,...

Nu L-aţi văzut pe-acela Minunat ?

Cel mai frumos, mai bun şi cel mai blând!



Sărind din creastă în creastă

Eu Ţi-am ieşit în cale alergând.

Flori de colţ vorbeau despre iubirea noastră,

Cum nu mai este alta pe pământ.

Braţul Tău stâng sub cap Tu mi l-ai pus

Cu braţul drept m-ai cuprins duios.

Aşa vom fi cu Tine-n Paradis,

Iubitul meu Mire, Isus Cristos.



Şi nu mai vreau nimic, nimic din ce-i oprit

Vreau să rămân cu Tine, până la sfârşit.

Vreau s-adun în ceruri bogăţii.

Căci Te iubesc Isuse, dar Tu, toate le ştii.

Vreau să rămân cu Tine până la sfârşit

Şi nu mai vreau nimic, nimic din ce-i oprit!







AMIN!