Poezie Cum ai venit

Cum ai venit aşa te-ai dus

Şi inim-a rămas pustie,

Ca un hoinar ce în apus

Din biruinţa zilei smuls

Flămând adoarme în pustie.



Cum ai venit aşa te-ai dus

Şi n-ai gîndit la ce a fost,

La ceea ce îţi aparţine

La slujba ta de azi şi mâine

Şi-ai spus ca ieri că n-are rost.



Cum ai venit aşa te-ai dus

Gîndirea ta te-a înşelat,

Spunându-ţi că mai e o zi

În care vei putea plăti

Pedeapsa greului păcat.



Venirea ta a fost înceată

Plecarea ta a fost grăbită,

Tu ai avut o altă treabă

Nu de scripturi ci mai degrabă

De lumea ce e osândită.



O dragul meu haide o clipă

Să cugetăm la viitor

La tot ce-acuma ne-nconjoară

La tot ce poate să te doară

Să-ţi rup-al veşniciei dor.