Poezie Mamă tu eşti o comoară

Iubită mamă de ce soarta ta

A fost atât de grea şi amară

Mereu tu te gândeai la noi,

Cum să ne faci viaţa mai uşoară.



Pe chipu-ţi drag adesea am văzut

Tristeţea deşi o ascundeai

Când noi de la tine ceva am cerut

Iar tu dorinţa s-o’mplineşti nu puteai.



O mamă, tu însuţi ai fost o comoară

Alături în casă cu noi când erai

Zâmbetul tău ne era o primăvară,

Iubirea în orice mişcare purtai.



Când mă’ntorceam de la şcoală

Şi’n faţa porţii mă aşteptai,

Cum te zăream, alergam într-o doară

Căci mare bucurie-mi produceai.



Alături când erai de alte mame

Pe toate la rând le priveam,

Dar frumoasă şi bună ca tine

Crede-mă pe niciuna n-o vedeam.



Aş vrea să-ţi spun că de atunci

Trecut-au anii rând pe rând

Eu am plecat şi tu ai rămas

În faţa porţii aşteptând....



O mamă încerc să-ţi multumesc

Iubirea-ţi însă nu pot să-o răsplătesc

Dar pentru tot ce ai fost, şi ceea ce eşti

Din plin te-o răsplăti Tatăl Ceresc.