Poezie Mi-ai fost vecin...

Mi-ai fost vecin si cumsecade

Nu ne-am certat, nu ne-am batut

Mi-ai fost prieten, chiar ca frate...

De ce n-ai spus ca sunt pierdut?



Aveam incredere in tine!

Si nu stiu alti vecini la fel...

Stiai de Dumnezeu prea bine!

De ce n-ai spus nimic de El?



Vecine bun, vecine draga,

O vorba doar de mi-ai fi spus

Ce feicit as fi in slava

Si cum ti-as multumi de sus!...



Dar...vai...ai stat pe-aceeasi strada

Si ma stiai ca-s pacatos

Stiai ca n-aveam mantuirea

Si din pedeapsa nu m-ai scos!



Cand te chemam la bautura

Spuneai ca esti prea ocupat...

De ce n-ai spus atunci in fata

Ca ce faceam era pacat?



Daca veneam tarziu acasa

Dadeai din cap cand ma vedeai

Puteam sa strig, sa cant, sa urlu...

Tu tot nimica nu spuneai!



Si ma gandeam...

Vecin ca tine, in toata lumea nu gasesc!

E bun, simpatic, nu se cearta...

Cu-asa vecin...sa tot traiesc!



Ai vrut sa fii doar cumsecade

Doar respectat si bun vecin...

Dar tu...mergeai pe calea dreapta

Iar eu...pe drumul de venin!



Nimic acum nu mai pot face...

Primesc pedeapsa mea in iad!

Dar nu uita ca sunt aicea

Pentru ca m-ai lasat mereu sa cad!



Sa spui de-acum la toti sa stie

Ca esti salvat si mantuit

Sa nu faci cum mi-ai facut mie...

S-ascunzi ca esti un pocait!