Poezie Satan

Cu aripi negre, de-ntuneric, vrea sa atraga-n bezna diavoleasca,

Aprinde simturi, fin, discret, lucrand cu firea cea groteasca.

Inselaciunea lui intuneca gandirea, iar vocea care e fatala,

Incanta c-o muzica aparte, compusa de majestatea-i infernala.



Cu-aceeasi satisfactie primeste un faust sau chiar o vrajitoare,

La fel pe un ateu sau un crestin care gandeste cat ziua e de mare,

Numai la demoni, iar el e multumit si cu-n crestin care-l ignora,

Caci toti pana la urma vor dantui rapusi in a sa hora.



Mai agresiv, acum, Satan doreste doar lui Hristos sa-I faca rau,

Pe Dumnezeu sa se razbune, s-a folosit de tine-n scopul sau;

Tu personal n-ai pentru el nici o valoare si nu esti important

Decat atat cat esti de credincios lui Dumnezeu, devii interesant.



Mai inainte-a vrut ca sa te faca orb la adevarul lui Hristos,

Pe teritoriul lui sa te atraga pentru-a trai ca pacatos,

Acum ca esti crestin tu nu-l interesezi mai mult ca altadata,

Persoana ta nu il atrage-asa ca din senin, deodata.



Potentialul tau pentru cauza lui Hristos il preocupa cel mai mult,

Tu esti iubit de Dumnezeu, pentru Satan esti un microb demult.

El cu-ale sale legiuni de draci vor a ta vatamare, vor a te ispiti,

De-i lasi te-acuza-ntr-una, te-nsala si-apoi vor a te nimici.