Poezie Talantul ingropat

Am hotarat ca intr-o zi, talantul ce mi-a dat

Stapanul meu, cu grija sa fie ingropat

Si am dorit, de-acolo, sa nu mai pot sa-l scot

Si nici ca sa il numar si nici sa-l mai socot.



Sa-l inmultesc? Nici vorba de-asa ceva sa fie,

Sunt prea batran sa cant, sa spun vreo poezie.

O!!! Las' ca sa vorbeasca stapanul meu in van

Si in scrisori sa-mi spuna:"Rob lenes si viclean.



El e plecat departe de mine, eu ins-aicea sunt,

Pan' va veni de-acolo mai este inca mult.

Ai mei prieteni mi-au spus ce pot ca sa patesc

De nu dezgrop talantul si-apoi sa-l inmultesc.



N-am stat pe ganduri, talant aveam doar unul,

De ce sa-mi pierd eu viata cand va veni stapanul;

Asa l-am scos cu frica, l-am dezgropat degrab,

Cand va veni stapanul sa nu m-arunce-n iad.