Poezie Haina alba

Mi-ai dat iertarea Ta si haina o imbrac,

M-ai ajutat atata, cu Tine sa ma-mpac;

In viata mea e sarbatoare , eu iti raman supus

Si stiu ca sarbatoare este si-n ceruri sus.



Din viata mea trecuta n-a mai ramas nimic,

Iar dintre fratii mei as vrea sa fiu eu cel mai mic

Ca sa-Ti slujesc tot timpul eu te mai rog acum

Chiar daca azi ma aflu la inceput de drum.



Stiu ca drumul tau e-ngust si este drept

De-aceea ca sa fiu as vrea si intelept,

Lumina-n intuneric ma fa Tu daca vrei

Si haina Te mai rog sa nu mi-o iei.



Cand voi veni la Tine nu vreau sa stau afara

Si haina mea sa nu Ti-o duc murdara,

Tot timpul vreau s-o port si tot curata,

Iar cand ajung sa fie nepatata.