Poezie Regret

Am fost candva si eu ca tine, cand Diavolul ma tinea strans,

Din ghiarele lui blestemate nu ma lasa, eram de plans,

El ma tragea-n a sa mocirla, sa ma scufunde tot mai mult,

Mi-a pus pe ochi un val de moarte ca viata s-o traiesc in vant.



Din vesnicii o mana blanda cand valul mi l-a tras usor,

Cand am vazut ca e strapunsa ca sa-mi dea mie ajutor,

Cand am aflat ca ma salvase cu pretul vietii Lui divine,

C-a suferit atat pe cruce, ca a murit si pentru mine...



In planset pentru viata toata cat am trait-o in zadar,

Mi-am tot cait nemernicia si-am hotarat, cat mai e har,

Pe calea-ngusta sa ma poarte toti pasii, inspre Tatal meu,

Oricat ar fi de dureros si oricat mi-ar fi de greu.



Nu merita nimic in lumea de ne-mpliniri si -amaraciuni

Cand vezi ca toate sunt nimicuri si toate sunt desertaciuni.

Nu merita sa-ti faci lucrarea pe paie, trestie si fan,

Ci casa sa-ti zidesti pe-o stanca si pe Hristos sa-L ai stapan.