Poezie O lume muribunda

In lumea muribunda, in lumea de-ntuneric,

Miros de moarte sumbra, abisul cadaveric,

Porniri nestapanite, pacat dezlantuit,

Cu fire navazute e omu-nlantuit.



Inchinatori la idoli, nepasatori, scarbosi,

Fac tot sa fie invers si sunt necredinciosi,

Pamantu-i o ruina, aiurea e tot mersul,

Creatia-n pericole, la fel si universul.



Curvari si vrajitori sunt inaltati cu cinste,

Dreptatea si-adevarul sunt doar relicve triste,

In lumea muribunda e ura la putere

Si omu-i om de are macar un pic de-avere.



Cutremure pe-alocuri, foamete si ciuma,

Iubirea se raceste in zilele din urma

Cand raul da navala si peste tot abunda,

In lumea de-ntuneric, in lumea muribunda.



Un neam impotriva altui neam este acum,

Razboaie sangeroase si tari facute scrum,

Sunt multi care inseala, faradelegi inunda,

O lume de-ntuneric, o lume muribunda.



Si pentru toate-acestea o jertfa nu mai este

Si niciun zvon de pace, de bine nici o veste.