Poezie De Craciun: Dati tuturor de stire!

DE CRĂCIUN: DAŢI TUTUROR DE ŞTIRE



Daţi tuturor de ştire:

din plaiul plin de glorii

De unde totul străluceşte

şi stelele şi sorii

S-a coborât Stăpânul

în straiul umilinţei

Căci ne-a văzut robia

şi duhul neputinţei...



El a ştiut că-n oameni

domnea o nepăsare

Să-nalţe osanale

nu mai erau în stare

Deruta era-n floare,

în beznă rătăceau

La sfinte părtăşii

puţini se mai gândeau...



Iar bezna era densă

cum în "Isaia" scrie

Iubeau mai mult pământul

ca sfânta-mpărăţie

Orbecăiau prin noapte

şi mulţi se-mpotmoleau

La stările divine

puţini mai cugetau.



E zi de sărbătoare

daţi tuturor de ştire

Că omu-a fost creat

să aibă fericire

Dar starea răzvrătirii

l-a-ndepărtat de Cer

Şi l-a legat puternic

de stările ce pier...



Şi omul s-a legat

de viaţa de plăcere

Ce-aduce în final

doar starea de durere

Şi şi-a ciopit un idol

zicând că-i Dumnezeu,

Striga la el zicând:

"Eşti pururea al meu"



Dar tot profetul spune

prin sfântă viziune

Că nu pe veci va ţine

vremea de-ntinăciune,

Că va veni Copilul

menit să fie Rege

S-aducă altă stare,

s-aducă altă Lege...



Şi a venit ca Prinţ

din gloria astrală

Să guste din păcat,

să guste şi din boală

El a venit s-aducă

lumină şi speranţă

Şi să ne pună-n inimi

divina siguranţă...



El a venit cu-n plan

în Slavă conceput

Ce dă omului şansa

să-ngroape-al său trecut,

S-accepte Mântuirea,

s-accepte-o viaţă nouă

Bazată pe Scriptură,

pe-a ei divină rouă.



Daţi tuturor de ştire:

Crăciun e întrupare,

E dragostea de Tată,

e mila Lui cea mare

Cei ce îi vor nectarul

şi rodul lui sublim

Vor zice cu credinţă:

" Cu Cerul ne unim"



Crăciun, 2006