Poezie Biruinţa-n Legământ

Biruinţa-n Legământ



Când cerul sfânt ai părăsit

Şi ai venit pe-acest pământ,

Isuse, Doamne,-ai împlinit

Un plan făcut cu legământ!



Te-ai umilit, şi-n întrupare

Ca şi-om la fire-ai devenit,

Să poţi plăti răscumpărare

Pentru o lume, ce-ai zidit.



Şi pentru întreaga omenire

Ce-a căpătat cerescul har,

N-a fost mai bună plănuire

De cât jertfirea, la Calvar.



O poartă astfel, ai deschis,

Cu preţul vieţii, de salvare,

Ca din nou omu-n paradis

Să guste-a harului favoare.



L-ai readus, iarăşi la viaţă

Din greul blestem şi păcat,

Ca să poată să stea-n faţă

Şi nu-n ascuns ca vinovat.



Să ştie că-n iubirea sfântă

Tu-ai suportat a lui dureri,

Nu ai zdrobit trestia frântă

Stând apăsată sub poveri.



Căci numai marea biruinţă

În Ghetsimani şi la Calvar,

A pus pecetea-n suferinţă

Peste al morţii, crud hotar.



Şi-astfel Stăpân pe înviere

Ai demonstrat, în Univers,

Prin slava sfântă şi putere

În veci păcatul că ai şters!



Flavius Laurian Duverna

30 septembrie 2007