Poezie Har şi Jertfă

Har şi Jertfă



Când ai bătut la poarta mea

Ca să-Ţi deschid întaia oară,

Isuse scump, loc prim în ea,

Ţi-am oferit în fapt de seară.



Tu vreai atunci, ca să cinăm,

La masa cea sacră-mpreună,

De vorbă-n dragoste să stăm

Ca şi prieteni, când s-adună.



Să-mi spui despre iubirea Ta

Şi despre harul Tău cel mare,

Ce-ai arătat, când la Golgota

Te-ai pus ca punte de salvare.



Şi cum peste-abisul pierzării

Cu-al său hotar, de netrecut,

Te-ai strămutat în largul zării

Prin jertfa crucii, recunoscut.



Te-ai interpus, între pământ

Cum şi-ntre cerul, bulversat,

De-acelaş rău, rămas înfrânt

Când din mormânt, ai înviat.



Prin lupta ce-a fost câştigată,

Prin confruntarea de milenii,

Mă văd în jertfa prea curată

Adusă-n ceasuri de vecernii.



Flavius Laurian Duverna

23 ianuarie 2005, Stia-Italy.