Poezie Într-o zi la o Răscruce

Într-o zi, la o răscruce



Într-o zi, fiind la răscruce

Oprindu-mă am întrebat,

Care-i drumul care duce

Spre al păcii sfânt regat?



Printre drumuri toate late

Cu placeri fermecătoare,

Ce îmbia, de-a fi urmate

Făr-a pune vreo-ntrebare,



Era şi-unul, foarte îngust

Străjuit de poarta strâmtă,

Unde dup-amar dezgust

Pace-avea, inima-nfrântă.



Trudit greu, şi împovărat

Am plecat să-l urc în sus,

Pân-ce pacea mi-am aflat

Lângă al meu Domn Isus.



O! Cea mai dulce liniştire

Sufletul mi-a îmbălsămat,

Când voia mea-n făptuire

Lui întrteagă i-am predat.



Şi-acum fiind în ascultare

De-al Său sublim Cuvânt,

Drumul îngust, e-o cărare

Ce mă duce-n cerul sfânt!



Flavius Laurian Duverna

12 aprilie 2007