Poezie Omule de vrei

Omule de vrei, cu Domnul sa petreci,

Asculta, în iubire, pe altii sa-i întreci!

S-auzi ce Duhu-ti spune acum atât de bine,

Accepta-a Sa chemare ce striga catre tine.



Intoarce-te din nou la dragostea dintâi,

De vrei cu Domnul în Duhul sa ramâi!

Când vrei s-azi Iubirea ce striga pe oricine,

Vezi de unde suna „semnalul" care vine.



Dragostea divina ce sta pe metereze,

Nu vrea sa faca rau, pe altii sa-ntristeze.

Ea rabda si asculta smerita, rabdatoare,

Nu priveste-odata cu ura, sfidatoare.



Dragostea aceasta ce-o da doar Duhul Sfânt,

Face-n casa noastra o oaza pe pamânt.

Ea-i plina de rabdare – solida-n vrednicie,

Si nu se-mbrac-odata în straie de mândrie.



Nu va da vreodata raspuns cu rautate,

Fiind plina întruna de har cu bunatate.

E buna si smerita – nu tine capul sus,

Precum si Domnul ei a fost smerit, supus..



De-l iubesti acum pe dusman ori pe frate,

Nu vei sta în umbra prin vai întuncate.

Vei pluti pe valuri pe marea-nvolburata,

Caci dragostea divina nu trece niciodata.