Poezie Nu-i Credinta

Nu-i credinta aceea

când stam si judecam,

Dar nici virtute mare

atunci când nu plecam;

Sa vedem pe altii

cazuti si abatuti,

Sa-i ridicam pe Cale

sa nu ramâna-nfrânti.



Nu e mila-aceea

când treci nepasator,

Dar nici iubire multa

când sunt neiertator;

Sa-l uit pe al meu frate

de tot ce mi-a facut,

Chiar de m-a lovit,

din greu si neplacut.



Nu-i aceea vrerea

ce vine din Cristos,

Dar nici pe Cale-acela

ce tine capu-n jos;

In loc sa tina fruntea

si capul tot mai sus

Sa priveasca-n zare,

venirea lui Isus.



Nu-i o viata noua

când stai în vechea fire!

Dar nici-o fire noua

nu ai tu mostenire.

Acestea le primesti

Când harul te-noieste

Asa cum e crestinul

Când Duhul Il primeste.