Poezie Si stau de veghe

Şi stau de veghe



Din ochii limpezi şi senini

Crescute-n cerul Tău de noapte

Se cern din frunze de smochini

Poveri de flori şi fructe coapte



Umblând la margine de cer

Eu Te privesc şi iau aminte

La drumul celor care pier

La osândiţii de cuvinte



Îmbătrânită-n zile reci

Purtându-mi sufletul cu mine

Te-aştept în taină să mai treci

Şi să-mi mai dai un pic din Tine



Ţin strâns în mâna un toiag

Îmbobocit cu flori de munte

Şi odihnindu-se pe prag

Stau cerbii Tăi cu steaua-n frunte



Cu ochii aţintiţi în sus

Cu inima şi dorul, Doamne,

Te-aştept la poartă în apus

Şi-mi scutur frunzele de toamne



Am înflorit pe drumul lung

Mi-am pus veştmântul de mireasă

Şi stau de veghe să Te-ajung

Ca să mă duci apoi acasă



Sanja Cristea Tiberian