Poezie Pe un drum de piatră tare...

Pe un drum de piatră tare

La orasş,un oarecare,

La o margine de stradă

Se observă o dovadă...

O spălătorie caldă

Ce efectuează raiduri,

Care spală şi ce şterge

Murdaria de pe rafturi!

Intră hainele pe rând

Şi se-aşează pe cuier

Altele se pun pe rafturi

Unele de-abea mai gem!

Toată stofa cea maiastră

Intră la un jet de aburi,

Din a cărui apă curge

Parfumul de alabastru!

Petele se chinuiesc

Să reziste victorios

Însă,toată murdaria,

Se dizolvă. pâna jos!

Hainele care intrară

În a albului abis...

Vin acum din cuvă-afară

Iar, în negrul paradis!

Toată munca cea depusă

Fi-va iaraşi reluată.

Când umbland prin astă lume,

Vor primi din nou,o pată!

Tot la fel şi omul care,

Din a umbrii lui amar

Stoarce pete după pete;

Pană umple un pahar.

Merge şi trăieşte astăzi

În păcate,murdarii...

Dar nu vrea ca să se spele

De a lumii voinicii!

Lumea doar asta oferă...

Şi se crede că-i bazată,

Însă ea condamnă-n moarte

Omul şi a lui faţadă!

Dumnezeu prin mila Lui

Ne-a spălat si ne-a albit.

Vrea de-acuma înainte

Să scăpăm de murdărit!

Totuşi omul este slab,

De păcat este vădit,

Zi de zi mergând prin viaţa

La păcat este oprit!

Iarăsi se va repeta procesul

De iubitul creator,

Când in cuva lui măiastră

Ne va arunca,uşor!

Pe copii lui îi cerne

Şi îi spală aicea-jos!

Ce se va-ntâmpla cu-aceiia

Care nu-s a lui Hristos?

N-are cine să-i albească

Să îi scape de păcat...

Pe aceştia Domnul Isus

Pentru veci ia condamnat!

Dacă nu eşti mântuit,

Când vei fi pentru-ngropare..

Nu mai poţi face nimic!

Pe un drum de piatră tare.....