Poezie Dorul Toamnei

Frunze-n galbenite

Ce se desprind de ram,

Cazand parca-mi soptesc,

C-a mai trecut un an!



E toamna si e rece,

Tristetea te-n fasoara!

Cand vezi stolul de pasari,

Zburand spre-o alta tara!



Prelung se-aude-un tipat,

Din stolul de cocoare,

Ce te strapunge-n suflet!

Caci mult de tot te doare!



Tristetea toamnei vine,

Acoperind pamantul!

Un dor de-o tara-mi vine,

Ce-ntrece chiar si gandul!



Din suflet mi se rupe

Un tipat de durere!

Sa zbor as vrea cu stolul,

Dar,ah, nu am putere!



E toamna si e rece,

Si vantul ma strapunge!

Pe-obrajii ofiliti,

Doar lacrima imi curge!



E lacrima durerii,

Si-a toamnei dor, ce-apasa!

O, cand veni-va clipa?

Cand voi zbura spre casa!



O frunza-ngalbenita,

Ce s-a desprins de ram,

Cazand, parca-mi soptise,

C-a mai trecut un an!