Poezie IN CARTEA LEGII SFINTE...

ÎN CARTEA LEGII SFINTE...



În Cartea Legii sfinte aflăm cum Creatorul

Rostit-a doar o vorbă şi-a apărut izvorul

Rămânem consternaţi, e-o taină şi-o minune

Căci toate-au rezultat din sfântă-nţelepciune.



Ce-absurdă-i teoria ivită-n lumea mare

Că toate ce se văd sunt doar din întâmplare!

Poţi să te-ndoieşti că este-un Dumnezeu

Cănd te uiţi la frum’seţea ce există-n curcubeu?



În Cartea Legii sfinte prin Duh au scris profeţii

Cu patos arătând voia Domnului vieţii

Şi-aflăm c-am fost creaţi s-aducem închinare

Acelui ce-i preasfânt şi făr-asemănare.



Din legile-i solemne descoperim menirea

Ce poate să rodească şi pacea şi sfinţirea

Şi-acei ce le iubesc şi le aplică-n trai

Călătoresc convinşi spre casa ce-i în Rai...



Descoperim în ea splendori ce ne încântă

Din paginile ei emană o aromă sfântă

E dar ceresc, e-un preţios mărgăritar

Ea poate transforma fiinţa cuprinsă de coşmar...



A transformat vieţi căzute-n degradare

Şi totu-a fost real nu doar o retuşare

Pe-acei ce au ajuns în pragul disperării

I-a inspirat cu optimism, cu duhu-nviorării...



Celor încorsetaţi în bezna-ngrozitoare

Le-a dat Lumina ce creează sărbătoare

Şi toate duhurile ce chinuiau făptura

Au fost înlăturate! E forţa ce o dă Scriptura!



Din Cartea Legii sfinte curg râuri de poveţe

Pentru un trai înmiresmat ornat cu frumuseţe

Acei ce nu acceptă mesajul ei divin

Nu i-au gustat dulceaţa, nici farmecu-i sublim.



Şi nu se poate spune cât plâns, câte suspine

A alinat Volumul ce-n lume face bine

Când copleşiţi sunteţi de multă întristare

Deschideţi-l la Psalmi; găsi-veţi vindecare!



Ea dă călăuzire şi-avânt şi-orientare

În lumea de nevoi, dureri şi derutare

E o făclie-aprinsă, ne luminează calea

Numai prin ea avem de Sus încredinţarea...



Ne face cunoştinţă cu Domnul Învierii,

Cu Duhul de viaţă, e Duhul mângâierii

Principiile-i sacre de-s aplicate bine

Pe păcătoşi îi scapă de traiul în ruşine.



Din Cartea Legii sfinte cunoaştem Autorul

El ne clădeşte prezentul, la fel şi viitorul

Si-acei ce s-au lăsat de Duhul inspiraţi

Aşternut-au slove ce dau tării la fraţi.



Oglindă-i pentru suflet, oglindă-i pentru minte

Să ne privim în ea, să dăm un trai cuminte

Cine i-a descifrat splendoarea şi misterul

Se-ndreaptă spre ’nălţimi să dobândească Cerul.



Te-om preţui mai mult, O, scumpă Carte

De Tine nicidecum nu ne-om desparte

Ne-ai transformat viaţa, ne-ai pus în inimi dorul

De-a fi în glorii, pe veci, cu Creatorul.



gc/28 Octombrie, 2006