Poezie Alegere

O Doamne Necuprins şi Atotputernic,

Tu ai creat pământul din nimic.

În faţa Ta, orice om este vremelnic

Şi atât de mic, o Doamne, atât de mic.



Şi totuşi Tu l-ai creat mare

Şi atât de veşnic Doamne, la-nceput,

Căci ai suflat din Sfânta Ta Suflare

Într-o ţărână rece, într-un chip de lut.



Creat-ai pentru om şi cer şi ape

Împodobit de Chipul Tău cel Sfânt

L-ai pus stăpân aproape peste toate

Dar el îşi alese drumul spre mormânt.



Căci într-o zi şopti Satan-călăul,

Acel Lucifer mândru, nesupus:

„Hai, muşcă şi vei cunoaşte răul

Căci binele în viaţă nu-ţi va fi-ndeajuns!”



Singur, omul îşi semnă sentinţa

În faţa Creatorului Preasfânt

Care îşi ţinu făgăduinţa

Şi pământul se întoarse în pământ.



Spre moarte omul a simţit chemarea

Aceasta-i plata pentru orişice păcat

Dar tot prin moarte ne-a venit salvarea

Prin jertfa Mielului curat.