Poezie meditatie: daca nu erai.....

ca niste scorburi adanci, intr-un pom uscat

asa-mi erau bratele si propria-mi minte,

Si nu era niciun gradinar pe pamant...

pana ce a rasarit Steaua Betleemului.

si, dintr-o iesle mi-a zambit Cineva.

Am crezut ca e Dumnezeu, si am inverzit...



El m-a impodobit cu frunzele si fructele lui

ca sa hranesc trecatorii cu vesnicie.

Pana mai ieri cand nu te-am cunoscut,

imi putrezeau gandurile,

ca fructele inainte de coacere

dar Tu m-ai vazut, de acolo din staul

si inima mea s-a facut iesle .

Doamne, ce m-as fi facut daca nu m-ai fi vazut....